...Ce bine le-ar prinde o bibliotecă  de carte romanească şi poate o casă muzeu-etnografic naţional, să nu mai vorbim şi de un birou consular care să lucreze măcar două ore pe săptamână. Or fi Apşenii în centrul Europei dar pentru ei trecutul graniţei în Romania este o problemă de (1200 de) kilometrii, bani şi multă răbdare dacă vor să treacă podul  de numai cîtiva metri peste Tisa.(pentru maghiarii din zonă nu este o problemă să călătorescă în Ungaria. Statul maghiar s-a gîndit la problem(ele)a maghiarilor din Transcarpatia.
 

ARTICOL


În vizită la fraţii din Transcarpatia.

sep.2011
Autor: Marian Clenciu
Publicat în: probasarabiasibucovina.ro

Invitat la hramul bisericii din Apşa de Mijloc, hotărasc să mă duc, deşi experienţa de până acum a trecerii graniţei în Ucraina n-a fost una  plăcută.
Urma să participăm la hram, să ne intîlnim cu cadre didactice, să vizităm câteva şcoli şi să ne reântilnim cu membrii asociaţiei Speranta (Nadia in limba. ucr). Ca să nu merg cu mâna goală, m-am insoţit în această călătorie cu

Dl.Dir.Prof.dr.Vasile Nicoară al Liceului Mircea Cel Batrân din Constanţa, Dl. Prof.dr.Ion Iuga director la Clubul Copiilor Sighetul Marmaţiei, Dl.ing.Rusanovschi C-tin presedite Filialaei ACPBB-Oneşti. S-a întîmplat să  vină şi Dl. Secretar de Stat Vasile Timişi.
Şi incep surprizele....

Graniţa se trece rapid, fără extemporale, zîmbet şi amabilitate. Suntem intîmpinaţi de Dl. Mihai Tocar, preşedintele Asociatiei Speranta (Nadia in limba. ucr) şi conduşi la Apşa de Mijloc, la sărbătoare. Mulţime de lume, mulţime de feţe bisericeşti, mulţime de invitaţi, mulţime de copii. Oficiază trei episcopi, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-

vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, Înaltpreasfinţitul Părinte Marc, Arhiepiscop al Hustului şi Vinogradovului şi Preasfinţitul Părinte Metodie, fost episcop al aceleiaşi eparhii, si un sobor de preoţi. Un cor de femei şi copii imbrăcaţi în costume naţionale.Am surpriza că sunt przenti şi membrii ACPBB din :Satu Mare, Vatra Dornei şi Iaşi.

Ca la orice mare sărbătoare se pune şi o masă mare(mai multe), îmbelşugată. După ospăţ ne despărţim de colegii noştrii şi mergem la şcoală. Ne revedem cu profesorii(o parte au fost oaspeţii noştrii la Şcoala de Vara Noi Cetăţeni Interactivi ai Europei)Socializăm şi ...Mergem apoi să vizităm biserca de lemn salvată pentru că cineva cu suflet a făcut din ea muzeu în peioada anticriştilor.După atîta trudă mergem la locul de cazare,la masă şi binenţeles la un pahar de vorbă.

A doua zi mergem la Rahău.   

În drum spre inspectoratul şcolar raional din Rahău (Rahiv în l.ucr), trecem pe lîngă Centrul Europei. (o borna marchează centrul geometric)La inspectorat suntem primiţi de inspectorul raional pe învățământ Mihai Clementev şi, surpriză, ne primeşte şi şeful Administratiei Raionale de Stat, Dmitro Andiiuk, cu care purtăm o discuţie amicală.Trebuie să recunosc că relaţiile inter-entnice precum şi cele minoritate-administraţie sunt (surpriză!) ok.
Luăm masa intr-un interesant restaurant muzeu si mergem la Slatina, la sediul Asociatiei Speranta unde dl.Ioan Huzău ne vorbeşte despre istoria locurilor şi al oamenilor. Am vizitat şi şcoala din Plăiuţ (ce nume frumos),unde ne-a întîmpinat Dl.director Dan Nuţu.Peste tot case mari.Marimea casei este masura vredniciei,ş-apoi să ştiţi că apşenii au case mari(cele mai mari).

Ne luăm bun rămas de la gazdele noastre, Dl.director Gheorghe Marina,dir.adj.Ana Dan,prof.Gheorghe Moiş,prof.Ion Guzo,dir.Nutu Filip,le mulţumim de găzduire şi atenţia deosebita de care ne-am bucurat pe parcursul vizitei.Conduşi la graniţă trecem la fel de repede,de europeneşte,..doar venim din centrul europei.


Acum derulez filmul,mă gîndesc (se mai întîmplă) la ce am văzut, ce am discutat ce m-a impresionat ce s-ar putea face pentru ei , ... cetăţeni interactivi ai europei. (1) Ce bine le-ar prinde o bibliotecă  de carte romanească şi poate o casă muzeu-etnografic naţional, să nu mai vorbim şi de un birou consular care să lucrze măcar două ore pe săptamână. Or fi Apşenii în centrul Europei dar pentru ei trecutul graniţei în Romania este o problemă de (1200 de) kilometrii, bani şi multă răbdare dacă vor să treacă podul  de numai cîtiva metri peste Tisa.(pentru maghiarii din zonă nu este o problemă să călătorescă în Ungaria. Statul maghiar s-a gîndit la problem(ele)a maghiarilor din Transcarpatia.

DE LA WWW.PROBASARABIASIBUCOVINA.RO
CITIŢI ŞI POATE VĂ GÎNDIŢI ŞI DUMNEAVOASTRĂ.
Presedinte CN-ACPBB
Marian Clenciu

 

 

(1) Cetăţeni interactivi ai europei - Şcoală de vară pentru românii din Ucraina, studenti si cadre didactice, acţiune desfăşurata în perioada 11-15 iulie Bucureşti. Detalii »

 

 

 

 

 

SEO

SEO Radar

 

ClickLink.ro Inscrie-te in TOP !