Javascript DHTML Drop Down Menu Powered by dhtml-menu-builder.com
 
Vasile Stroescu: reper în construcția identității naționale românești
-170 de ani de la naștere-
 

170 de ani de la naterea marelui patriot și mecena Vasile Stroescu Omagiu la Cimitirul Sf. Vineri din București și la Parlamentul României

 

Procesiunea de omagiere și evocare a faptelor cu adevărat unice, ale celui care a fost ales în 1918 ca Primul Președinte al Parlamentului României Mari.

În memoria și cinstirea marelui patriot s-a desfășurat un ceremonial religios de pomenire, împreună cu preoți de la Mitropolia Basarabiei alaturi de organizatorii: – Asociația „Vasile Stroescu” din Basarabia (R.Moldova), reprezentată de doamna Maria Andronache – președintă; Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, reprezentată de domnii Marian Clenciu – președintele Consiliului Național al Asociației și Constantin Rusanoschi – președinte al filialei Onești a Asociației; Liga Pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, reprezentată de Vicepreședintele Ligii, Dipl. Ec. Ștefan D. POPA; domnul Grigore Guțu de la Asociația Dacii Liberi din Parcova – R. Moldova; domnul George Budacu de la Asociația Herța și fostul premier al R. Moldova – Mircea Druc. Începând cu ora 16.00 la Parlamentul României, cu contribuția deputalului Eugen Tomac și cu participarea asociațiilor citate mai sus, a avut loc Simpozionul dedicat evocării și omagierii lui Vasile Stroescu.

 

Video: Constantin Rusanovschi - Președinte Filialei Onești ACPBB

Video: Marian Clenciu, Constantin Rusanovschi ACPBB, Maria Andronache de la Asociația „Vasile Stroescu” și invitații

 

Video: Marian Clenciu - Președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

 

 

 

 

170 de ani de la nașterea lui Vasile Stroescu. Parlamentul României

 

 

 

 

 

 

Album Foto imagini de la eveniment

Parlamentul României

https://www.flickr.com/photos/124966268@N08/sets/72157660379185339

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.797245317064531.1073741841.242333175889084&type=3

Cimitirul Sfânta Vineri

https://www.flickr.com/photos/124966268@N08/sets/72157660348488428

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.797260143729715.1073741842.242333175889084&type=3

 

Vasile Stroescu: reper în construcția identității naționale românești

170 de ani de la naşterea lui Vasile Stroescu, primul președinte al Parlamentului României Mari

Ce e mai curat şi mai bun în românimea basarabeană a vorbit prin graiul acestui nobil bătrân în clipa binefacerii memorabile. Arătând că-şi aduce aminte şi că preţuieşte mai presus de orice comunitatea noastră sufletească, pe care toată puterea Rusiei n-o poate sfărma, Basarabia ni-a dat prin dl. Vasile Stroescu acea chezăşie pentru viitor pe care ştim astăzi că ne putem răzima.
Anul 1910 (Neamul românesc, anul al V-lea, nr. 47.

„Eu îs cu totul la dispoziţiunea Ţării şi a Neamului Românesc, cu mintea cât mi-a dat Dumnezeu, cu toată inima şi cu toată mintea şi cu toată averea mea. Eu ţin la folosul naţiunii, nu la fala mea.
Soarta poporului român din Basarabia, se află în mâinile noastre, să voim şi vom face totul.”
                                         Vasile Stroescu

 

 

 

Vasile Stroescu
Boierul român-basarabean, primul preşedinte al Parlamentului României Mari

„... Doamne fereşte! Eu detest orice fel de politică. N-am făcut niciodată în viaţa mea politică şi nu voi face nici de aici înainte.
Politica este cea mai mârşavă ocupaţie lumească.
Lăsaţi în pace politică şi ocupaţi-vă de cultura românului. Bietul de el, a fost lăsat în cel mai cumplit întuneric.
Întocmiţi pentru popor: conferinţe economice, sociale, morale, istorice, tipăriţi gazete, reviste, broşuri, cărţi. Înfiinţaţi case de citit, case culturale, instruiţi conferenţiari ambulanţi, care să cutreiere ţara învăţând poporul cu tot ceea ce îi trebuie acestuia. Înfiinţaţi şcoli populare superioare ca în Danemarca, sau mai bine o Universitate Populară”.

„În viaţa noastră, în lucrările noastre, trebuie să avem inimă, gânduri şi mâini curate.
În incinta acestui lăcaş (parlament) trebuie să intrăm ca în biserică în faţa sfintei cuminecături.
Toate patimile, gândurile egoiste, urile să le lăsăm la pragul intrării şi să intrăm cu gândul numai la binele şi propăşirea neamului românesc şi ţării noastre.
Să zicem cu toţii: Aşa o voim, aşa Dumnezeu să ne ajute!”.

 

Vasile Stroescu (n. 11 noiembrie 1845Trincajudețul Hotin, d. 13 aprilie 1926București) a fost un cărturar de frunte, susținător al învățământului școlar și om politic român basarabean, filantrop și membru de onoare al Academiei Române, care a promovat cultura națională și a neamului.
S-a născut în familia comisului Vasile Stroescu, descendent al jitnicerului Ioan Stroescu, menționat documentar încă la 2 iulie 1682. A făcut studii la Liceul Regional din Chișinău, la liceul din Kamenes-Podolski, apoi la Liceul Richelieu din Odessa. A studiat dreptul la Universitățile din Moscova, Sankt Petersburg și Berlin. Apoi a călătorit prin Europa și Africa. Licențiat în drept, este numit ca judecător la Tribunalul din Hotin. Aici face cunoștință cu scriitorul Alexandru Hajdeu, iar mai târziu, în România, cu poetul Octavian Goga.
A fost specialist în drept, dar îl preocupa și istoria, literatură, științele agricole. A moștenit de la părinți mai multe moșii, cu suprafața totală de 25.000 ha, și apoi mari cirezi de vite, herghelii de cai, turme de oi, numeroase conacuri. Toate aceste averi le-a pus în serviciul țării, în folosul țărănimii „pe care a iubit-o, a îndrumat-o și a ajutat-o” (Eugen Holban). Pământurile le-a dat în arendă țăranilor și a făcut donație cooperativelor agricole și forestiere. Grandioasa sumă de bani, obținută din vânzarea imobilelor, a fost transferată fondurilor caritabile pentru construcția de școli, biserici și spitale în toate provinciile românești - dar mai ales în Ardeal, unde școlile confesionale românești erau amenințate de maghiarizare[1] - pentru sprijinirea instituțiilor culturale, pentru tipărirea cărților, pentru asigurarea cu burse a tineretului studios. Ctitor al bisericilor din Șofrîncani, Zăicani, Trinca, Pociumbăuți, fondator al spitalelor din Trinca și Brătușeni, donator în sprijinul bisericilor, spitalelor și școlilor din Trinca, Stolniceni, Brînzeni ș.A. Drept recompensă pentru actele de binefacere și contribuția la trezirea conștiinței naționale, este ales ca membru onorific al Academiei Române pe 24 mai 1910. De asemenea, a fost și președinte de onoare al Partidului Național Moldovenesc (1917), primul președinte al Parlamentului României Mari (1919), senator al Transilvaniei ș.A.
S-a stins din viață la București. I-au fost organizate funeralii naționale. A fost înmormântat în Cimitirul Sf. Vineri, pe Aleea Teilor.

 

O viață în slujba națiunii
Vasile Stroescu a ctitorit bisericile din Şofrîncani, Zăicani, Trinca, Pociumbăuţi, a fondat spitalele din Trinca şi Brătuşeni, donator în sprijinul bisericilor, spitalelor şi şcolilor din Trinca, Stolniceni, Brînzeni ş.a. În 1899 a încercat să cedeze Zemstvei o parte din averea sa pentru învățământul românesc din Basarabia, însă autoritățile țariste nu au fost de acord.
În 1902 a donat 200.000 lei aur pentru construirea unor școli în satele din Moldova. În 1906 a donat alți 200.000 lei aur pentru construirea unei catedrale la București (care nu s-a mai realizat) și 5.000 de coroane pentru ridicarea catedralei ortodoxe din Sibiu (care s-a realizat).
A donat 100 000 de coroane fondului cultural din Blaj, menit să sprijine școala românească din Ardeal.
În 1902, oferă, printr-o scrisoare adresată Ministerului de Instrucţie din România, fonduri pentru construirea de şcoli în aşezările cele mai sărace din judeţul Suceava.
În 1906, când România sărbătorea 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, Vasile Stroescu, vizitând marea expoziţie retrospectivă de la Bucureşti, donează 200.000 de ruble pentru construirea Catedralei Întregirii Neamului, care şi aşa n-a mai fost înălţată. Peste doi ani, va mai dona incă 100.000 ruble.
Cele mai multe donaţii le-a făcut pentru românii din Transilvania, mai ales pentru înfiinţarea de şcoli săteşti în limba română. “Carte şi iar carte, şcoli şi iară şcoli, biserici şi iară biserici – prin ele ne vom ridica sufletul şi vom fi stăpâni pe cunoştinţe, bogăţii ce nu se pot fura şi nu se pot gâtui”, spunea Vasile Stroescu. În aprilie 1910, a trimis bisericii greco-catolice din Ardeal imensa sumă de 100.000 coroane, pentru a contracara efectele Legii învățământului a lui Appony, din 1907, prin care se urmărea maghiarizarea învățământului confesional românesc. Asta deși Stroescu era ortodox...
Pentru a înțelege ce însemnau atunci 100.000 de coroane, iată câteva prețuri: 100 kg grâu – 16-17,50 coroane, 100 kg porumb – 10-11 coroane, un litru de vin vechi 2-3 ani – 0,50 coroane, un galben – 11,27 coroane, 100 mărci aur – 117,25 coroane.
În martie același an, Stroescu mai trimisese 200.000 coroane Fondului Cultural din Sibiu pentru școlile sătești ortodoxe și încă 16.000 coroane pentru înființarea de cantine școlare și achiziția de haine, cărți, hârtie etc.
În luna mai trimite 100.000 de coroane pentru înființarea Școlii Superioare de fete din arad, instituție patronată de Reuniunea Femeilor Române din Arad. Condiția donației era ca edificiul cel nou să devină “un focar alo redeșteptării multor generații”.
Până la începerea războiului, donațiile au continuat să curgă constant, cu sume cuprinse între 200 și 10.000 de coroane.
A susţinut înfiinţarea cooperativelor şi a băncilor populare, mai întâi în Transilvania, apoi în Basarabia. A finanţat şi primul ziar de luptă naţională de la Chişinău, “Cuvânt Moldovenesc”.
Tot el, în 1910, a ctitorit istorica formaţiune „Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni”. La 12 august 1912 a fondat „Clubul Român de Ajutor şi Cultură” în Statele Unite ale Americii, orașul Cleveland, Ohio, în dorinţa de-ai atrage pe conaţionalii din emigraţie la cauza comună de întregire şi prosperare a naţiunii române. Până nu demult, un alt descendent din neamul Stroeştilor, pre nume Gheorghe Ştefan Donev (1909-1993), cunoscut publicist, editor, scriitor şi tipograf, colaborator frecvent la „Cuvântul Românesc”, a continuat cu prisosinţă tradiţia unchiului său în mijlocul comunităţilor româneşti de peste ocean.
După Reîntregirea României, Vasile Stroescu, care înfiinţase Partidul Naţional, a fost ales să prezideze Primul Parlament al Tuturor Românilor, fiind, totodată, deputat în patru judeţe basarabene: Tighina, Orhei, Lapuşna şi Bălţi.
Cu puţin înaintea morţii sale, a dăruit 100 ha de pământ şi conacul părintesc de la Brânzeni pentru Şcoala Agricolă şi pentru alte două şcoli-accesorii, de lemnărie şi fierărie, plus o fermă pentru învăţământul fiilor de ţărani din zonă. Conacul familiei Vasile Stroiescu din Brânzeni, Edineţ, datează din a doua jumătate a sec. XIX şi este realizat în stilul clasicist rusesc. În anii 1870-1880, această entitate economică era un exemplu bine cunoscut în Basarabia datorită gradului mare de rentabilitate. Complexul includea anexe de tot felul: case, hambar, oloiniţă, grajduri pentru căi, fierărie. Conacul era unul tipic pentru boierii basarabeni din a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Spre sfârşitul secolului, în faţa lui a fost amenajat şi un parc.
“Folosul națiunii, nu fala mea”
Crezul lui Vasile Stroescu a fost unul extrem de simplu, dar foarte elocvent, conform istoricilor: „Carte şi iar carte! Şcoli şi iară şcoli! Biserici şi iar biserici! Prin ele ne vom ridica sufletul şi vom fi stăpâni pe cunoştinţe... Eu îs cu totul la dispoziţiunea ţării mele cu mintea cât mi-a dat Dumnezeu, cu toată inima şi cu toată averea mea... Eu ţin la folosul naţiunii, nu la fala mea...”
Deși a umblat foarte mult, cu toate că deținea o avere considerabilă, avea o modestie ieșită din comun. Se îmbrăca cu haine ieftine, nu frecventa localurile de lux, avea puțini slujitori. Când venea la Chișinău, de la gară spre centru, lua tramvaiul și nu o birjă, justificându-și opțiunea simplu: “Tramvaiul costă 3 copeici, iar birja 3 ruble, și aceste 3 ruble vor fi de mare folos la vreun țăran din Maramureș”. A donat periodic sume uriașe pentru acea vreme, milioane de ruble şi de florini.
Drept recompensă pentru actele de binefacere destinate „Bisericii, cărții şi şcolii” şi pentru contribuţia la trezirea conştiinţei naţionale, este ales în unanimitate ca Membru de Onoare al Academiei Române pe 24 mai 1910. Singur, Vasile Stroescu se miră atunci că pentru „o faptă simplă şi firească, s-a produs atâta mişcare şi atâta zgomot”. De asemenea, a fost şi preşedinte de onoare al Partidului Naţional Moldovenesc (1917), primul preşedinte al Parlamentului României Mari (1919), senator al Transilvaniei ş.a.
La 15 aprilie 1926 a plecat la cele veşnice. A murit în timp ce se afla la Hotelul Athenee Palace din București. A avut parte de funeralii naţionale, iar la catafalcul său a fost prezent întregul guvern, în frunte cu generalul Averescu. Regele Ferdinand şi Regina Maria au trimis coroane de flori, la fel Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi Senatul Ţării. A fost înmormântat la Cimitirul Sfânta Vineri din Bucureşti.

El nu avea numai punga deschisă, ci mai întâi inima şi mintea. Ajuta pentru a îndemna şi a trezi interes în noi înşine. Onisifor Ghibu profesor “ Arătând că preţuieşte comunitatea noastră sufletească, pe care Rusia n-o poate sfărma, Basarabia ne-a dat prin Vasile Stroescu chezăşia pentru viitor. Nicolae Iorga istoric “ Era frumos ca un zeu nu numai la chip, dar şi la suflet. Învăţat cu desăvârşire, vorbea perfect limbile slave, germana, franceza, engleza şi italiana. Nicolae Lupu medic

 

O parte din faptele pilduitoare prin care Vasile Stroescu a sprijinit material cauza românismului


Anul 1910
- 100 000 coroane Mitropoliei greco-catolice româneşti de la Blaj,
- 500 coroane „Fondului zidirii bisericii” din Muncel, jud. Albă.
- 300 coroane pentru biserica ortodoxă română din Gârbova, jud. Albă.
- 200 coroane pentru zidirea bisericii din Cenade, jud. Albă
- 200 coroane pentru trebuinţele bisericii din Cioara de Sus, jud. Albă.
200 coroane bisericii ortodoxe române din Spring, jud. Albă;
- 500 coroane pentru terminarea zidirii bisericii din comună Boz, jud. Albă sau Hunedoara;
Anul 1911
- 200 coroane pentru zidirea şcolii din com. Măgina, jud. Albă;
- 200 coroane pentru repararea bisericii din Poiană Ampoiului, jud. Albă;
- 200 coroane pentru biserica din Bărăşti, jud. Albă;
- 200 coroane pentru zidirea bisericii din Mogoş-Micleşti, jud. Albă;
- 200 coroane pentru biserica din Şard, jud. Albă;
- 500 coroane pentru biserica din Ponor, jud. Albă;
- 500 coroane ca ajutor şcolii din Râmeţ Gleasă (Pleşă), jud. Albă;
- 500 coroane pentru zidirea şcolii din Berghin, jud. Albă;
- 500 coroane pentru zidirea şcolii din Mogoş-Mămăligani, jud. Albă;
- 200 coroane pentru biserica din Sartăş, jud. Albă;
- 200 coroane pentru biserica din Oarda de Jos, jud. Albă;
- 200 coroane bisericii ortodoxe române din Herepea maghiară, jud. Albă (posibil Mureş);
- 200 coroane pentru biserica din Mureş-Uioara (înglobat în oraşul Ocna - Mureşului), jud. Albă;
- 200 coroane pentru necesităţile bisericii din Valea-Lupşei, jud. Albă;
- 200 coroane pentru biserica din Oarda de Sus, jud. Albă;
- 500 coroane pentru zidirea şcolii din Cenade, jud. Albă;
- 200 coroane pentru repararea bisericii din Cheia Rimeţului, jud. Albă;
- 500 coroane pentru şcoala din Baba, jud. Albă sau jud. Maramureş;
- 500 coroane pentru şcoala din Hădărău, jud. Albă;
- 500 coroane pentru şcoala din Vidolm, jud. Albă;
Anul 1912
- 500 coroane pentru biserica din Răchita, jud. Albă;
200 coroane pentru biserica din Oarda de Jos, jud. Albă;
- 300 coroane pentru şcoală şi 200 coroane pentru necesităţile bişerici din Oarda de Jos, jud. Albă;
- 500 coroane pentru şcoala din Roşia de Secaş, jud. Albă;
- 500 coroane pentru şcoala din Belioara, jud. Albă;
- 500 coroane pentru edificarea şcolii din Diomal; (Alba – Geomal)
- 600 coroane pentru edificarea şcolii din Vorumloc, jud. Albă;
- 500 coroane pentru zidirea şcolii din Ofenbaia, în prezent Baia de Arieş, jud. Albă;
- 500 coroane pentru scoală greco-catolică din Muşca, jud. Albă;
- 500 coroane pentru zidirea şcolii din Mogoş-Micleşti, jud. Albă;
- 500 coroane pentru şcoala din Sebeşel, jud. Albă;
- 1 000 coroane, Blaj, pentru pedagogi;
Anul 1913
- 800 coroane pentru şcoala din Şpring, jud. Albă.

actualizare în curs...

 


 

Index | Despre | Misiune | Viziune | Statut | Organizare | Filiale | Rapoarte | Evenimente |Galerie | Calendar | Proiecte | Parteneriate | Media | Articole | Publicatii | Arhiva | Istoric-Doc | Legaturi | Cultura | Harta Site | Blog | Comentarii | Opinie | Contact

Pagina sus

 

 

 

Apreciaţi pagina noastră de facebook pentru a fi la curent cu noile acţiuni ACPBB

 
   

Parteneri

DRP

UNIBUC

Hurmuzachi

Institutul Limbii Romane

convergente europene

Romania Breaking News

Centru Bucovinean de Arta

Secțiune parteneri în curs de actualizare...

  • Directioneaza 2% din valoarea impozitului dvs. catre Asociatia Culturala Pro Basarabia si Bucovina, sprijinind astfel activitațile Asociației în beneficiul Identității Naționale Românești și a Reîntregirii Neamului Românesc!
    » Formularul 230 »

 

SEO

SEO Radar

 

ClickLink.ro Inscrie-te in TOP !