Javascript DHTML Drop Down Menu Powered by dhtml-menu-builder.com
 
“Acest sentiment puternic de a trai si de a muri pentru nationalitatea lor l-au exteriorizat si l-au consfintit cu numele de român; si unde este puterea care sa le poata lua aceasta nationalitate, unde se afla dreptul care ar putea sa le-o conteste ?” (Stefan Ludwig Roth, 1848)

PAGINA DE CULTURA

 

ULTIMA ACTALIZARE 12 DECEMBRIE 2011

 

Volum disponibil on-line în mod gratuit ! »»

"De Te Voi Uita Basarabie..."
de Valeriu Graur

Dedicat:
Basarabenilor militanti, care au luptat pentru eliberarea de sub ocupatia sovietica si s-au sacrificat pentru cauza reîntregirii neamului românesc si a teritoriului national.

 

 

 

 

Volum disponibil on-line în mod gratuit ! »»

"Românii din Bugeac pe cale de disparitie"
de George Damian si Catalin Florintiu Varzaru

O calatorie prin satele românesti din sudul Ucrainei

Motto: „A fi român în Bugeac e ca si cum ai suferi de o boala psihica, din punctul de vedere al autoritatilor ucrainene.“

...Odesa este capitala regiunii cu acelasi nume din Ucraina.La doar câtiva zeci de kilometri de acest oras minunat trâiesc 124.000 de români ale caror drepturi fundamentale sunt câlcate în picioare zilnic. între stralucitorul oras Odesa si granita Uniunii Europene 124.000 de oameni sunt supusi zilnic unui proces agresiv de asimilare. Acesti oameni sunt lipsiti de libertatea religioa, libertatea cuvântului, dreptul fundamental la educatie în limba materna, participarea politica la deciziile care îi privesc. Tratatele internalionale, legislatia interna, aspiratiile europene ale Ucrainei nu au nici o valoare atunci când vine vorba de românii din regiunea Odesa...

 

 

Volum disponibil on-line în mod gratuit ! »»

"Dezmembrarea Maramuresului Istoric"
editor: Cristina Tineghe

 

preambul:
...provinciile românesti au hotarât unirea lor cu tara-mama iar hotarârile de unire revendicau mult mai mult teritoriu decât era prevazut în tratatul din 1916. Din aceasta perspectiva optiunea maramuresenilor s-a exprimat prin intermediul delegatilor la Adunarea de la Alba Iulia care
au solicitat includerea Maramuresului românesc de peste Tisa si stabilirea unei granite cu Galitia11.
Continuând aceasta actiune ce viza pastrarea unitatii Maramuresului istoric în cadrul României Mari,
Consiliul National Român din Maramures înainteaza lui Ion I.C. Bratinu un memoriu privind evolutia
istorica a Maramuresului si dorintele populatiei din aceasta zona pentru a fi prezentate Conferintei
de Pace12. Mandatul politic al sefului delegatiei române nu se mai putea reduce în aceste conditii
doar la recunoasterea conventiei din 1916 si aplicarea prevederilor acesteia.
Desi Ion I.C. Bratianu, în audierea sa din 1 februarie 1919, a sustinut în fata Consiliului
Suprem trasarea frontierei nordice pe talvegul Tisei, ulterior va depune eforturi pentru alipirea
întregului Maramures la România. în depozitia sa din 22 februarie 1919 în fata Comisiei teritoriale româno-iugoslave din cadrul Conferintei de Pace de la Paris politicianul român revendica gurile Tisei,
respectiv coltul de nord al Maramuresului13. Atribuirea Maramuresului de la nord de Tisa statului
român este dezbatuta de comisie în sedinta din 2 martie 191914 când delegatia italiana propune ca
acest spatiu sa revina României. Propunerea este respinsa de generalul Le Rond care motiveaza ca
„aceasta chestiune a fost examinata în detaliu si discutata de Comisia Afacerilor Cehoslovace care a
fost unanima în aprecierea ca va fi imposibil sa fie lasati 300.000 de ruteni în Ungaria ca un stat
independent si de aceea acestia trebuie uniti cu unul din vecinii lor, polonezii românii sau cehii.

 

Volum disponibil on-line în mod gratuit ! »»

"ISTORIA MARAMURESULUI"
de Prof. Alexandru Filipascu de Dolha si de Petrova, Doctor în filosofie si teologie

Trecutul istoric al Maramuresului Voievodal din cele mai vechi timpuri pana în zilele noastre.
Situatia geografica si etnografica.Derivatia numelui.
Epoca preistorica si daco-romana.
Navalirile barbare si primele organizatii politice;
Invazia ungurilor. Caderea ducelui Almos.
Teutonii în Maramures. Starea politica si sociala a Maramuresului la începutul sec. al XlV-lea.
Expansiunea feudalismului sub Carol-Robert
Descalecatul Moldovei în lumina documentelor maramuresene.
Consecintele descalecatului:Desfiintarea autonomiei si colonizarea rusnecilor.
Înfiintarea Exarhatului din Peri. Caderea lui Balcu Voda. Amestecurile episcopilor sârbi în biserica Maramuresului. Corvinestii. Vitejia de la Baia. Luptele cu colonistii si cu episcopii straini. Alungarea Dragffyenilor si împamântenirea Poganestilor. înfiintarea domeniului regal din Bocicoi. Cele mai vechi numiri de munti si vai. Originea numelor de familie. Satele si proprietarii lor în sec. XIV-XV.
Revolutia lui Dozsa, dezastrul de la Mohâcs si triumful calvinismului. Domnia principilor ardeleni. Ocupatia austriaca. Luptele dintre calvini si catolici pentru câstigarea românilor. Revolutia lui Râkoczy. Navalirea tatarilor. Pintea Viteazu si Popa Lupu. Anexarea Maramuresului la Ungaria. Slavizarea sub Muncaci. Secularizarea manastirilor. Emigratiile maramuresenilor. Starea culturala si legaturile cu Principatele si cu Ardealul în sec. al XVII-lea. Revolutia din 1848. Revolta taranilor împotriva lui Kossuth. înfiintarea Vicariatului Român, a Asociatiunii si a Preparandiei. Dualismul austro-ungar. Desfiintarea Preparandiei, înfiintarea Convictului. Nimicirea puterii politice a românilor si a renegatismului. înfiintarea despartamintelor Astrei si a Bancii Maramureseana. Razboiul, Revolutia, Unirea si ciuntirea Maramurcsului. Functionarii superiori ai Maramuresului. Comitii, vicecomitii si pretorii.

 

Volum disponibil on-line în mod gratuit ! »»

"SPRE EMINESCU"

Raspuns românesc la amenintarile prezentului si la provocarile viitorului

 

"Când oamenii vor hotarâ perderea voastra, Domnul Dumnezeul parintilor nostri va trimite voua om din nemul vostru, care, unindu-va, va va scapa pe voi de robie.*
Mihai Eminescu, poet, prozator, publicist si economist, a fost unul dintre exponentii de seama ai gândirii social-economice din tara noastra în a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Publicistul Mihai Eminescu, convins de necesitatea cunoasterii realitatilor concrete ale economiei românesti, ale vietii economice în general, a analizat si interpretat numeroase probleme economice, comerciale, financiare, monetare etc. Preocupat permanent de legatura dintre teorie si practica, fiind redactor la diferite ziare, el a oferit cititorilor, în mod constant,
analize documentate si riguroase. Acestea s-au concretizat într-o serie de articole si manuscrise, care nu pot fi omise în studierea drumului parcurs de economia si gândirea economica româneasca
din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Opera lui socio-economica ocupa, prin urmare, un loc
important în larga panorama a teoriilor, doctrinelor si curentelor de gândire economica ce se aflau într-o puternica înfruntare si confruntare în acea vreme, înscriindu-se ca o contributie semnificativa la dezbaterea problemelor economiei românesti.

 

Volum disponibil on-line în mod gratuit ! »»

"EMINESCU INTERZIS"
- GÂNDIREA POLITICA -

TESTAMENTUL POLITIC
AL LUI MIHAI EMINESCU

Nu voim sa traim într-un stat poliglot, unde
asa numita patrie este deasupra nationalitatii.Singura ratiune de a fi a acestui stat, pentru noi, este nationalitatea lui româneasca. Daca e vorba ca
acest stat sa înceteze de-a fi românesc, atunci o spunem drept ca ne este cumplit de indiferenta soarta pamântului lui. Voim si speram nu o întoarcere la un sistem feudal, ce nici n-a existat cândva în tara noastra, ci o miscare de îndreptare a vietii noastre publice, o miscare al carei punct de vedere sa fie ideea de stat si de nationalitate.

Mult-iubitul si prea-patimitul meu neam românesc,
„Românii nu sunt nicaieri colonisti, venitúri, oamenii nimanui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, populatie mai veche decât toti conlocuitorii lor”1. „Rasa istorica formatoare a acestei tari este „acel neam de oameni, acel tip etnic care, revarsându-se de o parte din Maramures, de alta din Ardeal, a pus temelia statelor române în secolele al XIII-lea si al XIV-lea, si care, prin caracterul lui înnascut2, a determinat soarta acestor tari, de la [anul] 1200 si pâna la [anul] 1700”3. „Nu exista nici o
deosebire între rasa româna din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabila parte a Ardealului si a Tarii Unguresti. E absolut aceeasi rasa, cu absolut aceleasi înclinari si aptitudini."

 

Volum disponibil on-line în mod gratuit ! »»

"Totul pentru Hristos" TESTAMENTUL POLITIC AL LUI NICOLAE IORGA

Sageata adevarului se înfige
în tine, minciuna ce ti s-a aruncat cade în
noroi la picioarele tale. Nicolae IORGA,
Cugetari, pag. 149

Nu voim a fi un stat modern oarecare, de o precocitate si îndrazneala care sa uimeasca lumea. Având constiinta de ceea ce suntem, simtindu-ne români mai mult decât coborâtori ai romanilor si chiar decât cetateni ai României, voim, în cea mai strânsa legatura cu tot ceea ce a fost sanatos în trecut sa cladim cu mijloace românesti civilizatia româneasca pentru toti românii. Singura chestiune care trebuie imediat resolvata, prin bratele unite ale noastre e dreptul Românimii de a se impune ca stapâna în orice colt al pamântului pe care l-a locuit, l-a fructificat prin munca ei si l-a adapat cu sudorile si sângele ei si al strabunilor. A venit timpul sa facem aici la noi politica noastra nationala, sa întrebuintam în viata noastra nationala numai elementele nationale, sa îndepartam pe strainul nefolositor, iar cu atât mai mult pe strainul pierzator, pe strainul ucigator si pervertitor al neamului nostru. Iubitul mieu Neam Românesc, „Viata unui neam este adeseori hotarâta într-un chip decisiv si fatal, caruia nu i se poate împotrivi, de catre aria geografica pe care a trebuit sa se dezvolte”. „Ura si exagerare de sine au îndrumat pâna acum pana celor mai multi dintre scriitorii istoriei românilor si ce a rezultat de aici nu e greu de gâcit: numai pareri sucite, opuse adevarului, pe care nestiutorii si le-au însusit si raspândit cu o graba uimitoare."

 

 

Volum disponibil on-line în mod gratuit ! »»

Episcopia Husilor si Basarabia
(1598 – 1949)
(Istoric si documente)

Autori:
Stefan Plugaru si Teodor Candu

Dedicata memoriei tuturor preotilor români care au
slujit de-a lungul timpului în cadrul Eparhiei Husilor,
propovaduind cuvântul lui Hristos de o parte si de alta a râului Prut. Husii si Basarabia nu numai ca s-au constituit, firesc, în parti din aceeasi patrie, dar au existat profunde legaturi organice, vreme de secole, vizând toate aspectele vietii economice, politice, culturale si de credinta stramoseasca1, care nu pot fi negate de unii pseudo-slujitori ai zeitei Clio. Înfiintarea Episcopiei de Husi în 1598 a avut menirea de a fi un bastion al crestinatatii ortodoxe române pe meleagurile aflate pâna dincolo de râul Nistru si pâna la Marea Neagra. Multi episcopi s-au dovedit a fi adevarati apostoli ai întaririi unitatii de neam si de credinta.

 

 

 

Volum disponibil on-line în mod gratuit ! »»

Privire în oglinda: Poganestii din dreapta si din stânga râului Prut
- file de istorie –

Autor: Stefan plugaru

Motto:
“Prutul ista ni disparti,
Prutul ista n-ari moarti?
Dar ne-om pune noi cândva
Si cu gura l-om saca”!
(cântec popular)

Prezenta lucrare îsi propune o reconstituire si o restituire a istoriei unor sate românesti aflate, cândva, într-o singura unitate administrativ – teritoriala, pe vechiul curs al râului Prut (gârla Râioasa) din sesul vaii cu acelasi nume. Am cautat sa prezentam cadrul geografic care prezinta multe similitudini de o parte si de alta a râului, marturiile arheologice ce reflecta permanenta locuirii si a elementului autohton, românesc, cu un substrat daco-roman si alogen (sarmatic), aportul românilor transilvaneni persecutati de regalitatea maghiara la popularea si sporirea demografica a populatiei zonei, evolutia proprietatii si proprietarii ce au detinut mosia Poganestilor, situatia social-economica, culturala a locuitorilor, participarea lor la marile momente ale istoriei neamului, religiozitatea, traditii, obiceiuri, datini identice de o parte si de alta a Prutului, rezistenta la opresiunea straina în vremuri în care pe valea râului cu nume obsedant s-au perindat toti nechematii istoriei (turci, tatari, rusi, etc.) si ajungând pâna în zilele noastre.

 

 

...în curs de actualizare cu alte lucrari

 

 

 

Index | Despre | Misiune | Viziune | Statut | Organizare | Filiale | Rapoarte | Evenimente |Galerie | Calendar | Proiecte | Parteneriate | Media | Articole | Publicatii | Arhiva | Istoric-Doc | Legaturi | Cultura | Harta Site | Blog | Comentarii | Opinie | Contact

Pagina sus

 

    •  

      Apreciaţi pagina noastră de facebook pentru a fi la curent cu noile acţiuni ACPBB

       
         

      Parteneri

      DRP

      UNIBUC

      Hurmuzachi

      Institutul Limbii Romane

      convergente europene

      Romania Breaking News

      Centru Bucovinean de Arta

      Secțiune parteneri în curs de actualizare...

      • Directioneaza 2% din valoarea impozitului dvs. catre Asociatia Culturala Pro Basarabia si Bucovina, sprijinind astfel activitațile Asociației în beneficiul Identității Naționale Românești și a Reîntregirii Neamului Românesc!
        » Formularul 230 »

 

SEO

SEO Radar

 

ClickLink.ro Inscrie-te in TOP !